Testul de integritate

Fiecare examen are două părți: evaluarea în sine și testul de integritate. Testul îl poți trece de fiecare dată și este mai important decât evaluarea.

Ce s-a întâmplat în februarie la Facultatea de Drept a Universității din București nu este un caz izolat, mai ales în România, unde integritatea academică are de suferit la orice nivel.

În decembrie 2020, 73 de cadeți de la Academia Militară West Point au fost implicați în fraudarea examenelor, iar, în 2013, dintre cei 125 de studenți de la Harvard suspectați că au fraudat un examen, aproximativ jumătate au fost exmatriculați pentru o perioadă de timp ori au avut parte de alte măsuri disciplinare.

La Facultatea de Drept a UniBuc, „studenții pentru care s-a propus exmatricularea au conlucrat pe grupuri de comunicare Whatsapp, în paralel cu desfășurarea examenelor online supravegheate audio/video de profesorii titulari. Scopul conlucrării a fost identificarea răspunsurilor și rezolvarea împreună a subiectelor de la unele dintre examenele scrise susținute online în luna februarie 2021,” menționează Comunicatul.

Pertinent este că nu cadrele didactice au sesizat fraudarea, ci studenții. „Ca urmare a sesizărilor formulate de o serie de studenți, sesizări însoțite de dovezi certe, pertinente și concludente cu privire la fraudarea unor examene în sesiunea derulată în luna februarie a.c., Consiliul Facultății de Drept și Decanul Facultății de Drept a Universității din București vor înainta Rectorului Universității din București propunerea de exmatriculare a 45 de studenți din anul I”. Toți cei 45, fără excepții! O hotărâre extrem de curajoasă.

TOLERANȚĂ ZERO LA FRAUDĂ

Faptul că studenții au înțeles că mediul academic este unul concurențial și că au luat atitudine este poate mai important decât dacă managementul instituției ar fi sesizat fraudarea! Acesta este un mesaj peer-to-peer că generația asta nu mai tolerează complicitatea și furtul. Este o lovitură de grație dată tuturor celor care cred că pot să treacă prin învățământ fentându-l.

Decizia este istorică în lumea academică autohtonă, prin care „conducerea Facultății de Drept își asumă o alegere foarte clară între just și injust, între fapte dovedite și declarații fără acoperire, între adevăr și minciună. Această decizie este o expresie a curajului de spune „Nu” fraudei la examen.

Reprezintă o decizie grea, dar justă, o decizie bazată pe dovezi incontestabile. De asemenea, este [o] decizie care exprimă fără niciun dubiu faptul că Facultatea de Drept, facultate etalon a învățământului juridic superior din România, nu tolerează frauda în rândul studenților care au început un drum lung și greu pentru a desăvârși o carieră de jurist.”

Prin ea, Facultatea de Drept pasează mingea în terenul conducerii Universității care, ideal, ar trebui să susțină această decizie fără precedent. Rămâne de văzut în ce măsură va fi așa. Momentan, nu am văzut nicio declarație nici din partea Ministrului, nici a Ministerului Educației. O declarație de principiu ar fi fost potrivită chiar și din partea Ministrului Justiției, mai ales în contextul procesului de desființare a SIIJ și a faptului că pe băncile acestei facultăți încep să se formeze unii dintre viitorii magistrați.

EVALUAREA DE LA DISTANȚĂ O CHESTIUNE DE ETICĂ

Pentru că urmez un program de master la Universitatea Româno-Americană știu exact ce își asumă un student care dă examene online. Pe scurt, înainte să i se afișeze întrebările, își asumă:

• că toate răspunsurile pe care le va oferi îi aparțin în întregime;
• că nu încalcă prevederile legale și codul etic al instituției privind frauda cu privire la examene; și
• că ia la cunoștință reglementările Articolului 326 din Codul Penal cu privire la falsul în declarații.

Pe 20 ianuarie, la unul dintre examenele parțiale în Accounting – și scriu Accounting pentru că în engleză a fost examenul la contabilitate –  am fost evaluat cu calificativul 7. Pentru că nu am luat 8, a trebuit să redau examenul la câteva săptămâni după. De data aceea, am fost evaluat cu 9. Volumul de materie fiind aproape imposibil de asimilat într-un timp relativ scurt, este extrem de tentant să contempli ideea de a copia la examen. Tehnologia versatilă, evaluarea de la distanță și întrebările grilă fac din examinări un teren fertil pentru cei care vor să-și însușească pe nedrept merite.

Așadar, orice decizie indulgentă pentru o încălcare de cod etic – mai ales una la care opinia publică își exprimă indignarea – ar lăsa o pată neagră asupra instituțiilor respective și precedentul s-ar muta la polul opus. Da, ea – și justiția, în general – nu ar trebui influențată de cât de tare sau de încet strigă opinia publică, însă societatea poate pune presiune și poate întări gravitatea încălcării. Ceea ce este civic sănătos.

O altă soluție în afară de exmatriculare ar crea un precedent periculos pentru România, în condițiile în care suntem poziționați extrem de jos cu privire respectarea principiilor de etică, nu numai în învățământ, ci și în administrație, guvernare, politică, precum și în tot ce înseamnă etică în CDI (Cercetare, Dezvoltare și Inovare).

Decizia Universității de a susține propunerea Decanului Facultății de Drept și a Consiliului Facultății de Drept ar transmite un mesaj fără echivoc că toleranța la fraudă academică trebuie să fie zero. La fel cum e nevoie de reformă, societatea românească are nevoie de astfel de mesaje și decizii ca de aer.

LIPSA DE RIGUROZITATE ACADEMICĂ: O CANGRENĂ

Lipsa rigurozității în rândul cadrelor didactice este o adevărată cangrenă. În 2015, în timp ce urmam cursuri de licență la Universitatea Ovidius, în timpul unui examen, profesorul universitar, care și superviza examenul – de altfel, o somitate în domeniul Studiilor Americane – a descoperit fițuicile unei studente.

După ce studenta „s-a luat în gură” academicește cu acesta și a câștigat duelul, în sala aceea de clasă, Universitatea Ovidius s-a boicotat singură, reconfirmându-și rușinosul loc 57 din 78 de universități române pe care avea să coboare cinci ani mai târziu. De ce? Pentru că exercițiul disciplinei academice a eșuat, cum a eșuat și după aceea și eșuase și înainte.

Și, pentru că nu s-a întâmplat nimic, universitatea a devenit complice la frauda de care trebuia să se protejeze.

Întâmplarea din izolata sală de curs de la Ovidius nu este însă la fel de izolată ca acea încăpere, cu bănci mai învechite decât vârsta studenților. Ea este cocoașa care încovoaie spatele ultimelor generații.

Este amprenta pe care o poartă majoritatea dintre noi pentru că, înconjurați de pseudo-modele, de lași și de mediocrii, nu am asimilat rigoarea din spatele meritocrației.

CEL PUȚIN O DUBLĂ PROBLEMĂ

Pe lângă lipsa de etică, se ivește un alt aspect, acela al structurii de evaluare, căreia, în parte, îi lipsește cerința gândirii critice.

Europarlamentarul Ramona Strugariu subliniază foarte bine că, pe lângă problema reală a fraudării, care nu poate fi tolerată, se ridică cea a obiectivului evaluării, care ar trebui să fie „[testarea capacității] de a duce la capăt un raționament, nu pasajele învățate pe de rost”.

Așadar, lesne de înțeles ar fi că reforma învățământului ar trebui să includă, pe lângă repunerea la loc de cinste a integrității și aplicarea fără ezitare a disciplinei academice pentru încălcarea codului etic, o regândire a metodelor de evaluare.

Gândirea critică și axiomele științelor exacte pot fie combinate într-un mod în care să devină aproape imposibil de scurtcircuitat moralitatea instrumentului academic. Dar asta nu răspunde decât la o foarte mică parte a problemei de ansamblu. Nu există soluții mesianice infailibile.

Chipul hâd al corupției din societatea românească, fie că vorbim despre domeniul antreprenorial, despre politică, administrație sau guvernare, prinde contur devreme, de pe băncile gimnaziale, de liceu și cele academice.

Instituțiile – și nu doar instituțiile, ci fiecare dintre cei care fac parte din ele, de la student la profesorul universitar – care-i văd formele embrionare, au o datorie în primul rând morală, apoi legală, de a-i opri metamorfoza înainte de a se infiltra și mai mult în pătura societății.

Fii goarnă și distribuie conținutul de calitate!