Șahul în 2021

Un articol de Claudiu Iordache – președinte Asociația Județeană de Șah Constanța

Odată cu încheierea vechiului an, opinia publică speră că 2021 va fi o etapă a schimbărilor și un nou început pentru a risipi zilele mohorâte din trecut. În sensul acesta Federația Română de Șah a conceput calendarul competițional pentru anul 2021, luând în considerare situația revenirii la normal. Constatăm programarea în sistem clasic a tuturor campionatelor naționale, aproximativ în perioada prevăzută a se desfășura și anul trecut, precum și reprogramarea a două competiții internaționale de mare prestigiu. Este vorba de Campionatul European feminin de senioare, 31 mai – 13 iunie, și Campionatul Mondial de juniori U14/16/18, în perioada 7 – 20 septembrie, în stațiunea Mamaia, ambele cu un impact major asupra șahului autohton și a zonei turistice de litoral.

Chiar de la începutul anului ne confruntăm cu provocări noi, atât pozitive cât și negative. Progresele în producția și administrarea de vaccinuri sunt de așteptat să ne ofere speranța de a pune capăt acestei pandemii, permițând vieții să revină la normal. Pe de altă parte, există îngrijorare cu privire la apariția de noi tulpini ale virusului, ceea ce se adaugă altor factori incerți ce aduc o umbră de îndoială că pandemia va trece așa de repede.

Urmărind disputele din ultimele zile, din ziare și televiziuni, consider că oamenii au o problemă foarte gravă și anume dizarmonia dintre ei. Poate că ar trebui să ignorăm pe cât putem aceste dezacorduri și să ne unim eforturile pentru a ne salva și ajuta reciproc, lăsând până la urmă îngăduința să triumfe.

Luând în calcul această incertitudine a revenirii la normal, la sfârșitul lui 2020 și în primele  zile din 2021, a continuat a doua etapă a Turneului Campionilor, organizat de Magnus Carlsen și care prevede 10 turnee online, între noiembrie 2020 și  septembrie 2021, cu un total de premiere de 1,5 milioane de dolari.

Această a doua etapă – Airthings Masters – dotată cu un fond de premiere de 200.000 de dolari și încheiată pe 3 ianuarie, a fost câștigată de Teimour Radjabov care l-a învins în finală pe Levon Aronian.

Podiumul a fost completat de Maxime Vachier-Lagrave care s-a impus în fața tânărului șahist rus Daniil Dubov, cel care îl eliminase în sferturi pe Magnus. La sfârșitul meciului acesta s-a manifestat excesiv, sărind în sus de bucurie. Despre acest lucru campionul mondial a scris mai târziu: “Daniil tocmai mi-a scris să mă înveselească după ce m-a bătul și să-mi ceară scuze pentru săritura sa. I-am spus ca nu am văzut-o și că m-ar supăra mai mult dacă oamenii nu vor mai sărbători după ce mă vor bate. Felicitări!”

Așteptăm evoluția situației generale și în funcție de aceasta sperăm și în revenirea la normal a competițiilor clasice de șah. Până atunci vă prezint o scurtă istorie a transformării pieselor de la aspectul tern din vechime și pâna la elegantele piese Staunton din zilele noastre.

Piesele de șah

Istoria șahului nu a fost complet lămurită, dar, în mod sigur, acesta este o creație a mai multor popoare. Forma finală cu regulile „moderne” s-a realizat, fără îndoială, în Europa. De multă vreme s-a convenit asupra unor reguli de joc uniforme, dar și din punct de vedere estetic și vizual au fost multe lucruri de făcut. Până la modelul Staunton piesele de joc nu se puteau distinge în mod clar decât după înălțimea lor. Era nevoie de un standard.

La mijlocul secolului 19, producătorul de jocuri John Jaques & Son a rezolvat această problemă. A introdus designul Staunton. Astăzi este o parte integrantă a concursurilor de șah. Dar cine l-a inventat? Acest lucru nu a fost clarificat cu exactitate. Ceea ce este cert este că nu a fost maestrul Howard Staunton. Designul a fost numit după el doar din motive de marketing. Este posibil să nu fi fost creația proprietarului companiei, John Jaques, ci a angajatului său, Nathaniel Cook. A ieșit o adevărată capodoperă. Designul Staunton este echilibrul perfect între eleganță si utilizare practică. Toate figurile pot fi recunoscute și distinse foarte clar. Pe lângă designul remarcabil, succesul pieselor Staunton poate fi explicat și economic. Datorită mașinilor de strunjire moderne, acestea au putut fi produse în masă. Acest lucru a scăzut prețul și, ca urmare, tot mai mulți oameni își puteau permite un set de șah.

În afara pieselor Staunton au existat (și există) alte zeci de modele, care în cea mai mare parte au fost înlocuite. Pentru amatori și colecționari, la Kriens (Elveția), se găsește un muzeu de șah. Din păcate, desenele și eșantioanele originale ale formei Staunton nu mai sunt disponibile. În timpul celui de-al doilea război mondial, uzina “Jaques” din Londra a fost bombardată de forțele aeriene germane. În incendiul cauzat de aceasta, toate documentele au fost distruse.

Sursă foto: sahcluj.ro