Europol: Meseria de polițist pe cale de dispariție

Deși vrea să pară a fi o glumă, constatăm cu mâhnire faptul că meseria de polițist chiar e pe cale de dispariție după ce la ultima admitere în școlile de agenți de poliție  concurența a fost la minimul istoric de 1,16 pe loc în condițiile în care în urmă cu 15 ani, exista o concurență de 10-12 candidați/loc.

Proaspătul absolvent al unei școli de poliție trece într-un ritm extrem de rapid de la entuziasm la dezamăgire după ce ajunge la unitatea la care este repartizat din motive neimputabile acestuia. Vă vom prezenta una dintre situațiile cel mai des întâlnite în rândul polițiștilor și vom da un nume generic pentru prezentarea făcută:

”Ionuț este o persoană entuziastă și tocmai a absolvit în luna octombrie Școala de agenți de poliție. La examenul de absolvire a obținut printre primele note din promoția sa. La repartiția făcută la  sfârșitul școlii constată că va fi repartizat la aceeași unitate cu George, colegul de clasă care a fost printre ultimii din promoție. Ajuns la unitatea unde a fost repartizat, Ionuț este repartizat chiar pe același de schimb/tură cu George.

Primele ture sunt pline de emoție pentru Ionuț, își cunoaște colegii cu care va lucra, șefii ierarhici și i se prezintă activitățile pe care le va desfășura. Chiar în a doua tură de serviciu află că trei dintre colegii săi  și-au depus dosarul de pensionare, iar alți doi se vor muta la o altă unitate după ce depuseseră cel puțin cinci rapoarte de mutare până atunci. După numai o lună de activitate, Ionuț a înțeles că din cei 12 colegi pe care i-a întâlnit în prima tură de serviciu, mai sunt doar 7.

Urmează ziua  primirii primului salariu, iar entuziasmul lui Ionuț începe iar să crească. După ce iese de la serviciu, acesta merge la bancomat să verifice ce sumă a primit. Surpriză, are pe card suma de 3550 lei, deși se aștepta să încaseze mai mulți bani pentru că depusese și dosarul pentru compensația de chirie. Vine a doua zi la serviciu și află de la colegii încadrați odată cu el că și ei au primit la fel. Sună la serviciul financiar  de unde află că de fapt în acei 3550 lei sunt incluși și banii de chirie, respectiv suma de 340 lei.

Total confuz, Ionuț nu înțelege de ce a primit doar 340 lei banii de chirie, deși el plătește pe garsoniera închiriată 280 de euro, iar în legea privind Statutul polițistului citise că valoarea compensației de chirie e de 50% din salariu de bază. Un coleg mai vechi îl lămurește că si el a primit tot la fel când terminat școala și că acum deja a avansat, primește 500 lei pentru chirie după 8 ani de muncă. Pe fața lui Ionuț deja se citește dezamăgirea. Ajunge acasă de la serviciu și calculează banii pe care trebuie să-i plătească proprietarului și cei pentru plata utilităților. După ce face calculele constată că mai bine de jumătate din totalul primit trebuie să achite până la sfârșitul lunii.

La serviciu, după primele trei luni, Ionuț observă că pe zi ce trece volumul de muncă e din ce în ce mai mare și își întreabă șeful ierarhic ce se întâmplă. Află că la biroul unde e încadrat sunt 8 funcții vacante, iar Ionuț trebuie să efectueze munca pentru alți doi colegi care ar fi trebuit să fie încadrați.

Au trecut foarte repede cele 6 luni, iar Ionuț susține examenul pentru definitivare în profesie, iar lucrurile nu se schimbă deloc în bine, volumul de muncă este la fel de mare, iar din promoția care tocmai a terminat nu a fost repartizat niciun alt coleg. Un coleg îl încurajează că îi va crește salariul odată cu definitivarea în profesie, Vine și ziua de salariu, iar Ionuț primește salariu ”mărit”. Banii de chirie au crescut de la 340 lei  la 380 lei, iar la salariu a mai primit 50 de lei în plus. Între timp prețurile la utilități au crescut, iar dacă la început Ionuț mai rămânea cu jumătate de salariu, acum după ce își achită datoriile, mai rămâne cu mai puțin de 1500 de lei.

Într-una din zile, în drum spre casă de la serviciu, se întâlnește cu Florin, colegul său de liceu. Află de la acesta că e șef de tură la un magazin dintr-un centru comercial și primește 4000 lei net și 400 lei bonuri de masă. Mai mult, Florin îi spune că are nevoie de cineva pentru part-time ca și casier. Lui Ionuț îi surâde ideea de a-și rotunji veniturile și a doua zi își întreabă șeful cum ar trebui să procedeze să aibă un al doilea job. Află de la acesta că nu poate desfășura și alte activități în afara de cea de polițist pentru că având calitatea  de judiciarist, ar fi incompatibil.

După un an de zile, Ionuț depune un raport de mutare acasă pentru că nu se mai ajunge cu plata chiriei și a celorlalte datorii. După mai bine de 30 zile este anunțat de șeful său că raportul său a fost respins din cauza lipsei de personal. După alte 6 luni depune încă un raport de mutare, iar răspunsul este similar. Văzând că nu există șansă de izbândă, după alte 6 luni Ionuț întocmește două rapoarte, unul de mutare și unul de demisie. Acesta e hotărât să renunțe la meseria de polițist care i-a adus numai insatisfacții: volum foarte mare de lucru, cât pentru alți doi colegi, o salarizare precară  care nu poate să-i asigure un trai decent și de asemenea, restricția de a mai desfășura și alte activități pentru a obține un venit în plus. După numai un an și jumătate de activitate, entuziasmul lui Ionuț a dispărut complet.”

Acum, spuneți-ne câți dintre voi vă regăsiți și ați trecut prin  acest tip de situații, iar dacă ați fi să alegeți pentru a doua oară meseria de polițist, ați face-o fără echivoc?

Așa cum am precizat de foarte multe ori, motivele pentru care tinerii candidați nu mai optează pentru o carieră  în poliție, cât și cele care le dau de gândit proaspeților absolvenți dacă mai continuă sau își dau demisia  sunt diferite și constau în principiu în:

• neaplicarea unei salarizări corecte prin înghețarea drepturilor salariale cuvenite;
• valoarea  scăzută a salariului, cât a unui angajat dintr-un supermarket, comparativ cu riscurile pe care le au polițiștii;
• haosul legat de legea pensiilor militare confundate în mod intenționat cu pensiile speciale;
• inexistența unei predictibilități legate de evoluția în carieră, cât și modul în care se ajunge în funcțiile de conducere;
• sistemul profund afectat de nepotismele din sistem, pile, relații și cunoștințe;
• restricțiile și incompatibilitățile pe care le au polițiștii comparativ cu alte categorii sociale;     

Sursă: Echipa Sindicatului Europol