Bugete locale pentru nevoile tinerilor

Consiliul Tineretului din România, federaţia reprezentativă a tinerilor şi organizaţiilor de tineret din România, la nivel naţional şi internaţional, face apel la responsabilitatea administraţiilor locale, solicitând o alocare bugetară pentru tineri corespunzătoare cu nevoile lor, gândită şi dezbătută împreună cu beneficiarii acesteia.

În ciuda faptului că articolul 28 din Legea 350/2006 a tinerilor reglementează obligativitatea consiliilor judeţene şi consiliilor locale ale municipiilor reşedinţă de judeţ de a constitui anual ,,Fondul destinat activităţilor de tineret”, majoritatea administraţiilor locale aleg să ignore această prevedere şi să aloce fonduri “zero” pentru generaţia tânără.

De asemenea, prin articolul 10 al aceleiaşi legi, autorităţile administraţiei locale au datoria de a asigura toate mijloacele necesare ca tinerii să participe la luarea deciziilor care îi privesc şi au obligaţia de a consulta organizaţiile neguvernamentale de tineret în toate problematicile care vizează tineretul. Mai mult decât atât, autorităţile administraţiei publice au responsabilitatea de a înfiinţa consilii consultative pe probleme de tineret, constituite şi din organizaţiile de şi pentru tineret de pe lângă fiecare autoritate sau instituţie publică centrală ori locală care gestionează fonduri destinate tineretului, care să contribuie activ la elaborarea politicilor publice de tineret (art. 4, e), L350/2006). Conform cercetărilor noastre, şi aceste foruri consultative sunt o raritate, cele active putând fi numărate pe degete.

Anul 2022 a fost declarat, la nivel european, ca fiind ,,Anul European al Tineretului”, acest titlu având scopul de a scoate în evidenţă rolul esenţial pe care tinerii îl au în construirea viitorului şi de a-i susţine pentru a deveni nişte cetăţeni mai activi, care să propage schimbări benefice în societate. Acest context deosebit implică, desigur, şi o serie de activităţi pe care statele europene le vor desfăşura, însă toate aceste activităţi nu vor avea niciun impact real dacă ele nu sunt susţinute şi la nivelul comunităţilor locale, printr-o strânsă şi constantă colaborare între administraţiile publice şi organizaţiile neguvernamentale de tineret.

Strategia Europeană de Tineret 2019-2027 prevede 11 obiective dezvoltate împreună cu tinerii, printr-un amplu proces de consultare. Aceste obiective au fost adaptate la contextul naţional în cadrul Rezoluţiei Tinerilor din România 2020-2027, cel mai amplu document de analiză şi viziune al tinerilor. De asemenea, fiind conştienţi de impactul pe care pandemia de coronavirus l-a avut şi îl are asupra tinerilor, am dezvoltat şi planul de măsuri de revitalizare a sectorului de tineret România tânără. România prosperă.

Ce pot face administraţiile publice locale?

Pentru a materializa toate aceste schimbări imperioase pentru crearea unui climat propice pentru tineri, este necesară o alocare bugetară adecvată, inclusiv la nivel local. În acest sens, noi considerăm că este o prioritate ca în toate bugetele locale alocate anului 2022 să se regăsească fonduri pentru:

1. Cercetarea locală în domeniul tineretului

identificarea, analizarea şi propunerea de soluţii pentru problemele cu care se confruntă tinerii, prin dezvoltarea unei Strategii de Tineret, care să fie concepută printr-un dialog amplu şi susţinut cu aceştia şi organizaţiile neguvernamentale de tineret locale.

2. Sporirea/iniţierea colaborării dintre autorităţile administraţiei locale şi organizaţiile neguvernamentale de tineret/tinerii din comunitate

înfiinţarea/întreţinerea unui Centru de Tineret, unde ONG-urile de şi pentru tineret şi nu numai să poată desfăşura activităţi care să contribuie la dezvoltarea personală şi profesională a tinerilor din comunitate;

înfiinţarea/susţinerea activităţii unui Consiliu Consultativ pe Probleme de Tineret, constituit din ONG-urile locale de şi pentru tineret, care să fie consultat în tot ceea ce înseamnă politicile publice locale de tineret şi, desigur, să vină şi cu propuneri de măsuri pe care administraţia ar putea să le implementeze pentru îmbunătăţirea vieţii tinerilor;

organizarea de dezbateri/consultări periodice ale tinerilor şi ONG-urilor de şi pentru tineret, pe problematici care vizează tinerii (spre exemplu: organizarea unei dezbateri publice pe tema bugetului local corespunzător anului 2022, la care să fie invitaţi şi reprezentanţii tinerilor – ONG-urile de şi pentru tineret).

3. Susţinerea/demararea de proiecte/programe/demersuri pentru tineri

finanţarea iniţiativelor pentru tineret, prin concursuri de proiecte în acord cu Legea 350/2005 privind regimul finanţărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activităţi nonprofit de interes general sau prin sprijinirea demersurilor ONG-urilor de şi pentru tineret;

dezvoltarea de proiecte şi programe pentru tineri (exemple de domenii de interes pentru tineri, care ar putea să fie vizate de aceste proiecte şi programe: angajabilitatea şi introducerea pe piaţa muncii, sprijinirea tinerelor familii, integrarea socială şi profesională a tinerilor vulnerabili, ameliorarea migraţiei tinerilor, locuirea tinerilor şi alte problematici identificate la nivelul comunităţii locale de tineri);

crearea şi implementarea unui Plan de Acţiune local pentru Anul European al Tineretului, care să sporească şi să faciliteze implicarea tinerilor în comunitate.

În această perioadă, multe administraţii publice locale şi-au lansat propunerea de buget pentru anul 2022 în dezbatere publică, în mediul online, multe încă nu au făcut acest lucru şi unele dintre acestea, probabil, nu au de gând să împărtăşească această informaţie de interes public cu cetăţenii.

Cu această ocazie, reamintim că în termen de 15 zile de la data publicării sau afişării proiectului de buget, cetăţenii respectivei unităţi administrativ teritoriale au posibilitatea să depună contestaţii cu privire la acesta (conf. art. 39, (3), L273/2006), aşadar, încurajăm şi susţinem tinerii şi organizaţiile neguvernamentale de tineret să militeze pentru nevoile lor şi să se asigure că propunerile de bugete locale pentru anul 2022 nu omit componenta de tineret, chiar şi în anul dedicat acestora.

Astfel, împreună cu organizaţiile noastre membre, am transmis o adresă către consiliile judeţene şi primăriile municipiilor reşedinţă de judeţ din ţară, prin care facem apel la dialog şi o finanţare a tineretului corelată cu nevoile acestora.