Amestecul de 15% benzină şi 85% etanol, aşa-numitul E85, mult mai ieftin decât benzina clasică, e din ce în ce mai folosit de şoferii din Franţa, Finlanda şi Suedia, spre exemplu.
Un articol publicat pe portalul Euractiv relevă faptul că acest carburant ecologic e din ce în ce mai popular în Franţa, ţară în care vânzările de E85 au doborât toate recordurile după izbucnirea războiului din Ucraina şi explozia preţurilor la carburanţii clasici.
Popular este E85 şi în alte ţări, gen Suedia sau Finlanda, în vreme ce Belgia e pe cale să îl introducă şi ea.
Avantajele acestui carburant ecologic sunt foarte importante: pe de o parte, e obţinut din resurse regenerabile (sfeclă, porumb, grâu, trestie de zahăr etc) , iar pe de altă parte folosirea lui în loc de benzină scade dramatic noxele emise de motoare.
În plus, e şi mai ieftin decât benzina. În Franţa, spre exemplu, potrivit unui articol publicat pe site-ul RFI România, litrul de bioetanol E85 costă 0,90 cenţi, faţă de 2,10 euro litrul de benzină. Un kit de conversie, care să permită oricărei maşini pe benzină să funcţioneze şi cu E85, costă în Franţa cam 1.000 de euro.
E85 nu e un carburant nou. Mulţi constructori de prestigiu şi-au echipat motoarele maşinilor astfel încât să poată funcţiona şi cu E85, nu doar cu benzină. E cazul Renault, Volvo, Saab, Ford etc.
Chiar şi Dacia a oferit la vânzare maşini adaptate să funcţioneze cu bioetanol; asta încă de acum 12 ani. Însă, doar pe pieţele vestice, nu şi pe piaţa românească, probabil, pentru că lanţurile de benzinării din România nu oferă bioetanol E85 la pompe. Din vânzarea de benzină şi motorină iese profit mai mare.
E de neînţeles de ce Guvernele care au condus România în ultimii 15 ani au ignorat total acest carburant, mai ales că ţara are grave probleme de mediu şi face subiectul mai multor proceduri de infringement din această cauză.
E şi mai de neînţeles de ce îl ignoră şi acum, când dependenţa de petrolul rusesc face situaţia mai gravă ca niciodată.
Potrivit Pactului Verde European (European Green Deal, un document asumat de toate statele membre UE, inclusiv de România), continentul nostru ar trebui să-şi reducă emisiile de CO2 cu 55% până în 2030 şi să atingă neutralitatea climatică până în 2050.
Sunt ţinte pe care România nu le va putea atinge la termen, pentru că, în ce priveşte transportul rutier, mergem exclusiv pe electromobilitate.
Sursă foto: superspeed.tv
You must be logged in to post a comment Login