Ziua Internațională a femeii (denumită generic Ziua femeii) a fost sărbătorită pentru prima dată la 28 februarie 1909 în New York, în amintirea unei greve a unui sindicat al femeilor, grevă care avusese loc în 1908.
În ciuda a ceea ce s-a pretins mai târziu, pe data de 8 martie nu a avut loc de fapt nici o grevă.
În 1908, 15.000 de femei au mărșăluit în New York cerând un program de lucru mai scurt, salarii mai bune și dreptul la vot, iar în 1909, conform unei declarații a Partidului Socialist din America, Ziua Internaționala a Femeii a fost stabilită pe 28 februarie.
Un an mai târziu, în 1910, în urma unei Conferințe a Muncitoarelor de la Copenhaga, unde au participat peste 100 de femei din 17 țări, s-a hotărât ca Ziua Femeii să fie sărbătorită în aceiași zi peste tot în lume, data de 8 martie fiind aleasă însă abia în 1913.
Ziua femeii este sărbătorită anual la data de 8 martie pentru a comemora atât realizările sociale, politicile și condițiile economice ale femeilor, cât și lupta împotriva discriminării și violenței care își fac încă simțită prezența în multe părți ale lumii. Ziua Internațională a Femeii a fost adoptată în 1977, printr-o rezoluție a Adunării Generale a ONU, care a sărbătorit pentru prima dată Ziua internațională a femeii pe 8 martie, în 1975, an care a fost declarat Anul internațional al femeii.
În august 1910, cu ocazia Internaționalei Socialiste reunită la Copenhaga, activista socialistă germană Luise Zietz împreună cu colega ei Clara Zetkin propun sărbătorirea zilei internaționale a femeii, fără a specifica însă o dată anume.
Ziua internațională a femeii a fost sărbătorită pentru prima dată anul următor, în 19 martie 1911. Începând cu anul 1913, femeile din Rusia au sărbătorit ziua femeii în ultima duminică din februarie. În anul 1917, ultima duminică din februarie conform calendarului pe stil vechi a coincis cu ziua de 8 martie pe stil nou.
Femeile din Sankt Petersburg au declanșat o grevă cerând încheierea Primului Război Mondial, sfârșitul raționalizării alimentelor și abolirea dinastiei țariste.
În anul 1917, ziua de 8 martie pe stil nou, a însemnat începutul revoltei la Saint Petersburg. Femeile de la Uzina Putilov au declanşat o grevă cerând iesirea Rusiei din Primului Război Mondial, sfârşitul raţionalizării alimentelor şi abolirea dinastiei ţariste.
Reprimarea acestor proteste a fost scânteia ce a declanșat Revoluția din Februarie din Rusia.
Efectele revoluției au dus la înlăturarea țarului, slăbirea puterii statului rus și înlesnirea Puciului din Octombrie 1917 – cunoscută drept Revoluția Bolșevică.
După Revoluția din Octombrie, comuniștii Alexandra Kollontai și Vladimir I. Lenin au declarat 8 martie ca sărbătoare oficială în Uniunea Sovietică, iar abia la 8 mai 1965 aceasta a devenit zi nelucrătoare.
Această revolt a femeilor și revoluția din februarie au fost ulterior acaparate de propaganda comunistă. Din 1921, 8 martie devine sărbătoare oficială în Uniunea Sovietică, în memoria evenimentelor care au precedat Marea Revoluție din Octombrie.
După Al Doilea Război Mondial puterea comunistă s-a impus în tot răsăritul Europei, dar și în Asia, iar sărbătoarea s-a generalizat.
În țările comuniste, după cel de-Al Doilea Război Mondial, această zi era considerată a fi și Ziua Mamei. Următoarea etapă în instituirea unei zile dedicate femeii l-a constituit proclamarea, în 1977, de către ONU, a Anului Internațional al Femeilor și declararea perioadei 1976–1985 ca Deceniul ONU pentru condiția femeii.
În data de 8 martie, Ziua Internațională a Femeii este sărbătorită în toata lumea (în unele țări fiind declarată prin lege zi liberă). Dintre aceste țări fac parte Națiunile Unite (193 de state) care au oficializat sărbătoarea în anul 1975.
You must be logged in to post a comment Login