Ministerul Sportului a lansat în dezbatere publică Strategia Națională pentru Sport 2022-2032

Strategia Națională pentru Sport 2022-2032 reprezintă documentul cadru care stabilește viziunea de dezvoltare și direcțiile majore, având ca funcție principală direcționarea și coagularea tuturor eforturilor, resurselor și acțiunilor întreprinse într-o direcție coerentă, care să poziționeze sportul ca o prioritate națională.

Strategia a fost elaborată împreună cu reprezentanți ai Universității Babeș-Bolyai, în urma unui proces de consultare amplu, în care peste 445 de persoane, reprezentând 375 de entități centrale și locale, au avut posibilitatea de a trimite puncte de vedere

Printre cele mai importante obiective strategice privind Sportul din România se numără:

1. Prioritizarea sporturilor olimpice de tradiție, care au adus performanțe României.

2. Crearea unui sistem sportiv predictibil și transparent.

3. Descentralizarea structurilor și bazelor sportive din structurile de stat.

4. Finanțarea federațiilor prioritare în baza unor strategii pe termen lung, cu obiective finale la Jocuri Olimpice și Paralimpice, dar și obiective intermediare.

5. Crearea unui sistem în care sportivii de performanță să se poată antrena în cele mai bune condiții, cu accent pe conceptul de pregătire centralizată controlată. Conceptul de sistem de sport piramidal este construit în jurul unor centre regionale de excelență sau olimpice (6 de vara și 3 de iarnă), care vor putea funcționa pentru sporturile prioritare si voi fi independente.

6. Strategia de infrastructură, care să se axeze tot pe ideea dezvoltării sporturilor prioritare (în termen de 10 ani, în fiecare reședință de județ să existe infrastructură pentru aceste sporturi prioritare).

7. Investiții prin programe guvernamentale pentru crearea de noi activități – plan concret pentru a da viață bazelor sportive (ex.: program special pentru a plăti antrenorii și instructorii care să pună bazele sporturilor prioritare în zone în care ele nu sunt o tradiție).

8. Elaborarea sistemul de specializare a antrenorilor, ca parte integrantă în Legea Sportului.

9. Noua Lege a Sportului, care să vină în sprijinul dezvoltării sporturilor și să asigure stabilitate.

10. Crearea unui sistem în care foștii sportivi de performanță să aibă prioritate la reîntoarcerea în sistemul sportiv.

“Noi avem 250.000 de sportivi legitimaţi, în timp ce Suedia are cred 4 milioane. Cu această reformă a descentralizării şi axare a finanţării pe performanţă şi pe număr de legitimaţi vrem să sprijinim cât mai mult sportul privat. Deci eu cred că putem să ajungem la 2 milioane, acesta ar fi un target la finalul celor 10 ani. Dar asta depinde mult de ieşirea din această structură de stat. Conceptul final al Strategiei este ca în fiecare reşedinţă de judeţ să existe o bază sportivă pentru sporturile prioritare. Cu siguranţă, pentru 10 ani este extrem de mult (n.r. – de construit), dar dacă reuşim să construim în 10 ani jumătate din aceste baze sportive este foarte bine. Dacă, de exemplu, vorbim de tenis de masă, putem în 10 ani să facem zece săli dedicate, vorbind realistic. Noi acum o să ne apucăm să bugetăm şi să venim cu nişte date concrete în aceste 30 de zile. Iar la finalul dezbaterii publice vom avea şi date concrete cât ne asumăm să construim în 10 ani. Nu avem un buget pentru strategie nici estimativ. Acum începem să lucrăm pe buget, să discutăm cu federaţiile, ele să ne prezinte proiectele lor pe 10 ani şi apoi să avem un buget real pe această perioadă. Am identificat 70 de obiective strategice care vor ţinti cele trei ţeluri majore ale documentului şi aici vorbim despre sportul în şcoală, sportul de masă şi sportul de performanţă. Deci noi vrem să atingem cu această strategie tot ceea ce înseamnă sport în România. Au fost consultate mai multe federaţii, şi olimpice, şi neolimpice, şi COSR… Cea mai serioasă federaţie din punct de vedere al suportului Strategiei este cea de gimnastică. Ea ne-a prezentat deja o strategie pe 10 ani”, a declarat Eduard Novak.

Eduard Novak susţine transformarea cluburilor de stat în cluburi private.

“România este printre ultimele ţări aflate într-un sistem de cluburi de stat, probabil doar Bulgaria mai este. Vorbim de sute de cluburi ale Ministerului Educaţiei, ale Sportului, ale celorlalte ministere, cum e Steaua, Dinamo şi aşa mai departe, toate sunt ale statului. Toate aceste bugete ale acestor cluburi merg pe salarii, pe administrarea bazelor sportive. România cheltuie, şi să nu ne şocheze, cel mai mult pe cap de sportiv din bugetul de stat. De ce? Pentru că bugetul sportului nu e doar bugetul Ministerului Sportului, noi suntem un fragment doar din tot ce înseamnă sportul românesc. Ministerul Educaţiei, Ministerul de Interne, Ministerul Apărării, Ministerul Transporturilor, COSR… toţi folosim bugetul statului pentru sport de performanţă sau sport de iniţiere. Şi dacă stăm şi calculăm câţi sportivi avem ne vom da seama câţi bani cheltuim pe un sportiv. Suma ajunge undeva la 1.000 de euro per sportiv, faţă de 3 euro în Germania… Deci bani de la bugetul de stat. Iar aceşti bani, 1.000 de euro, nu ajung la sportiv decât 20%, ei se cheltuie pe administrarea bazelor sportive. Şi din păcate avem foarte puţini sportivi legitimaţi. Deci trebuie pus pe alte paliere sportul. În 10-15 ani trebuie să ajungem ca aceste cluburi să fie private. Tot aşa, ne-am gândit că trebuie schimbat sistemul de finanţare a sportului, o soluţie este sistemul din Ungaria. Trebuie schimbată legea fiscalităţii, iar un procent din ce plătesc companiile mari să intre într-un cont special pentru sport. Iar entităţile din sporturile prioritare să poată accesa aceste sume şi atunci ar influenţa pozitiv evoluţia lor”.