Ultimele discuțiile comerciale despre Brexit de miercuri seara de la Londra, dintre Marea Britanie și reprezentanții UE, s-au prelungit, cum era de așteptat, și au fost etichetate de analiști ca fiind un fel de „totul sau nimic” ori „faceți sau desfaceți”, negociatorii încercând să reducă lacunele considerabile cu privire mai multe aspecte, printre care guvernanța, ajutorul social ori drepturile referitoare la pescuit, acestea trei fiind și temele care au făcut ca negocierile să stagneze în februarie.
Boris Johnson a insistat că, deși și-a luat „pe deplin angajamentul” de a încerca să obțină un acord în aceste direcții „în cele din urmă”, acesta este interesat „să [preia] controlul”, în timp ce, din mai multe surse, circulă informația că statele membre UE l-ar fi îndemnat pe negociatorul-șef Michel Barnier să se îndepărteze de la masa de negocieri fără un acord, în loc să încheie sub presiune unul nesatisfăcător. Cu doar 28 de zile rămase până la sfârșitul perioadei de tranziție și fără vreun acord concret (care se așteaptă să depășească 1.800 de pagini) Barnier a fost avertizat că rămân „foarte puține zile” pentru a revizui ultimele propuneri.
În plus, având în vedere că executivul de pe Downing Street s-a angajat să-și promoveze planurile de încălcare a dreptului internațional pe fondul zvonurilor că intenționează să repete același lucru într-un proiect de lege pe finanțe, ministrul de externe al Irlandei, Simon Coveney, a avertizat că acest lucru ar fi „o greșeală foarte mare” și ar fi interpretat de UE ca pe un semnal că clar că Marea Britanie nu-și dorește un acord. Din surse, Barnier ar fi spus în cadrul ședințelor UE27 că astfel de abordări ar genera o criză.
Pe lângă criza sanitară, lipsa unui acord cu 28 de zile înainte de termen nu este singura problemă cu care se confruntă regatul, Nicola Sturgeon, lidera de la Edinburgh, reiterând recent faptul că, la următoarele alegeri Parlamentare din Scoția din primăvara anului viitor, va milita pentru a introduce un nou referendum de independență față de Marea Britanie în contextul Brexitului, context amplificat și de criza generată de Covid-19.
Deși la referendumul din 2014 Scoția a votat cu un 55%-45% să rămână în regat, tocmai Brexitul, indiferent dacă se va ajunge sau nu la un acord cu UE, precum și criza sanitară ce amplifică consecințele ruperii Marii Britanii de UE justifică inițierea unui nou referendum, susține Sturgeon.
La Londra, Johnson s-a pronunțat de nenumărate ori că nu-și va da acordul pentru un asemenea pas, Scoția replicând faptul că vor escalada solicitarea la Curtea Supremă a Regatului Unit al Marii Britanii, dacă i se va încălca acest drept constituțional.
Analiștii sunt de părere că toate consecințele financiare ale Brexitului vor fi resimțite de regat, mai mult decât de UE timp de mai multe decenii si este dificil de anticipat dinamica de relații politice și comerciale post-Brexit.
Fii goarnă și distribuie conținutul de calitate!
You must be logged in to post a comment Login